Comunicat de presă: Dezbatere online: alegeri corecte, transparente și participative – fundament al sistemului democratic din Republica Moldova

82

La data de 28 ianuarie 2021 a avut loc cea de-a doua activitate din cadrul Planului de Advocacy al Platformei Naționale, în formatul unei dezbateri online cu tematica „Alegeri corecte, transparente și participative – fundament al sistemului democratic din Republica Moldova”. Dezbaterea online a reunit participanți din rândul membrilor Platformei Naționale, Comisiei Electorale Centrale, partidelor politice, Delegației UE la Chișinău și ambasadelor statelor membre UE în Republica Moldova. 

În cadrul evenimentului, Excelența Sa, Peter Michalko, Ambasadorul Delegației UE la Chișinău a menționat faptul că mai multe procese electorale din ultimii ani din Republica Moldova, de la invalidarea alegerilor pentru primarul municipiului Chișinău din 2018, la alegerile parlamentare din 2019, sau prezidențiale din 2020, au arătat că sunt posibile surprize neplăcute în unele aspecte de țin de standardele electorale, în pofida bunei intenții declarate de unele instituții publice, sau partide politice la guvernare.

„Sperăm că evenimentul de astăzi va constitui imboldul de care Parlamentul are nevoie pentru a relua discuția despre revizuirea Codului Electoral, acolo unde s-a rămas în august 2020, după solicitarea și obținerea unui răspuns de urgență de la Comisia din Veneția și OSCE/ODIHR.”, a menționat Excelența Sa. „Modul în care a fost abordat acest subiect de către Parlament a fost unul deficitar, cu consecințe negative la capitolul încredere din partea partenerilor internaționali. Prin urmare, reluarea discuțiilor acum pe marginea revizuirii Codului Electoral într-un format participativ, transparent și inclusiv este primordială, iar în această perioadă fluidă, cu înțelegeri politice netransparente între unele partide parlamentare, după cum am văzut în decembrie 2020, speranța noastră este pentru asigurarea cadrului de dialog pentru toate părțile interesate, pentru a construi un consens larg privind modalitatea de a răspunde acestor probleme mai vechi, în linie cu recomandările internaționale.”

Excelența Sa a ținut să menționeze că Delegația UE este în așteptarea următoarelor acțiunilor pe termen scurt de la Chișinău: 

  • Numirea noii compoziții a CEC-ului trebuie să fie făcută într-o manieră cât mai transparentă, competitivă și depolitizată posibil. UE susține propunerile venite din sectorul asociativ, de profesionalizare a CEC-ului prin diminuarea pârghiilor de control politic.
  • Încetarea Discursul de ură. Delegația UE atenția partidelor politice, Ministerului Justiției și a Parlamentului că legislația de incriminare a discursului de ură este la un stadiu avansat, după mai multe runde de consultări publice, este nevoie de voință politică pentru a nu avansa și mai mult în direcția exploatării politice și a diviziunilor interne ale populației prin intermediul discursului de ură.  
  • Necesitatea revizuirii Codului Electoral, partea referitoare la aplicarea Codului Administrativ în disputele electorale. Acest subiect nu poate aștepta încă un scrutin electoral în care majoritatea contestațiilor depuse să fie declarate inadmisibile sau respinse. „Știm că societatea civilă a venit cu propuneri foarte detaliate în această direcție anul trecut, așa că îmi exprim speranța că Parlamentul va avea în cele din urmă deschidere pentru o discuție aprofundată a subiectului, cu toate părțile interesate.”, a declarat Ambasadorul Michalko. 

„Agenda UE în Moldova a inclus întotdeauna aspectele electorale în primul plan al dialogului nostru politic, făcând parte și din acțiunile care stau la baza evaluării stării democratice a țării și a precondițiilor asociate asistenței macrofinanciare din ultimii ani, iar Agenda de Asociere 2021-2027 va include, de asemenea, angajamente cu privire la acest domeniu, printre care și profesionalizarea și îmbunătățirea activității CEC.” a mai declarat Excelența Sa.

Adrian Lupușor, Facilitatorul Național al Platformei a felicitat colegii din societatea civilă care sunt implicați în procesul de monitorizare al alegerilor, menționând totodată, că subiectul alegerilor transparente și participative rămâne actual chiar și după 30 de ani de democrație. 

„Pandemia COVID-19 a afectat procesul de monitorizare al alegerilor, numărul observatorilor internaționali fiind mai scăzut, în comparație cu anii precedenți, factor care afectează integritatea procesului electoral. Totodată, observăm creșterea înclinației politicienilor spre populism.”, constată Adrian Lupușor. „Acest lucru a putut fi observat în ultimele luni din anul precedent, cu votarea așa numitor legi precum legea miliardului, diminuarea vârstei de pensionare, chiar și analiza programei electorale a candidaților prezidențiali denotă foarte clar că marea majoritate s-au avântat în misiuni care de fapt nu sunt fezabile, având în vedere constrângerile și realitățile din Republica Moldova. Acest aspect al populismului are legătură directă cu integritatea și corectitudinea procesului electoral.” a menționat Adrian Lupușor.

„Discuțiile despre alegerile libere și corecte trebuie să se extindă și asupra subiectului de educație electorală și promovarea gândirii critice în rândul populației și în rândul electoratului, pentru a ajuta oamenii să facă distincția dintre politici fezabile și politici populiste, fără efecte benefice sau chiar cu riscuri pe termen lung.”, a mai menționat Adrian Lupușor.  

Democrația este un proces continuu, iar primul pas în exercițiul de democrație sunt alegerile, menționează Lilia Carasciuc, Coordonatoarea Grupului de Lucru nr.1 a Platformei Naționale, director executiv Transparency International Moldova. „Dacă Comisia Electorală Centrală nu este credibilă, atunci oamenii nu vor avea încredere în alegeri, dacă oamenii nu au încredere în alegeri, atunci ei nu participă în alegeri, iar dacă nu participă la alegeri, atunci ei nu sunt reprezentați în Parlament, și acest cerc vicios continuă.”, a declarat Lilia Carasciuc.

„Dacă Comisia Electorală Centrală nu este credibilă, atunci oamenii nu vor avea încredere în alegeri, dacă oamenii nu au încredere în alegeri, atunci ei nu participă în alegeri, iar dacă nu participă la alegeri, atunci ei nu sunt reprezentați în Parlament, și acest cerc vicios continuă.” – Lilia Carasciuc, Transparency International Moldova

Experții de la Transparency International au venit cu o serie de recomandări, către Comisia Centrală Electorală, printre care: – delegarea CEC a dreptului de a-și înființa reprezentanțe permanente în teritoriu, – prevederea procedurii de certificare a funcționarilor electorali, – aplicarea, în practică, a procedurilor de verificare și audiere a candidaților la funcțiile de membru al CEC, – îmbunătățirea cadrului legal menit să responsabilizeze CEC, inclusiv revizuirea prevederilor aferente contenciosului electoral. 

Totodată, conform spuselor lui Ion Manole, director executiv Promo-LEX, rolul societății civile în organizarea unor alegeri libere, corecte și transparente este unul esențial. Societatea civilă monitorizează întreg spectrul de segmente relevante procesului electoral. De la monitorizarea presei sau a comportamentului actorilor implicați în procesele electorale până la discursul de ură, finanțarea partidelor și litigiile electorale. Misiunile civice de observare a alegerilor sunt valoroase pentru constatările și recomandările acestora, care trebuie să beneficieze de cea mai serioasă analiză și atenție din partea instituțiilor statului.

Raportul final al Misiunii Promo-LEX de Observare a Alegerilor Președintelui Republicii Moldova din 2020 conține numeroase recomandări valoroase pentru îmbunătățirea legislației electorale și a proceselor electorale, ce se referă la organizarea scrutinelor atât în țară cât și peste hotare. 

„Apreciem faptul că la scrutin a participat un număr mare de alegători, fapt ce conferă legitimitate și credibilitate procesului electoral și președintelui ales, și totodată regretăm numeroasele cazuri de transportare și corupere a alegătorilor din stânga Nistrului, votul cărora nu poate fi calificat drept unul conștient. Situația practic s-a repetat și cerem autorităților să ia măsurile necesare pentru prevenirea situației pentru următoarele  scrutine electorale.”, a declarat Ion Manole. 


Despre participarea diasporei în cadrul alegerilor prezidențiale, Igor Boțan, Director Executiv ADEPT, concluzionează necesitatea revizuirii criteriilor pentru deschiderea secțiilor de vot în străinătate și necesitatea introducerii a cel puțin 2 criterii suplimentare în ceea ce privește densitatea voturilor pe secție de votare și prezența la vot în raport cu numărul de preînscrieri. 

În același timp, despre organizarea alegerilor prezidențiale în diasporă, Valeriu Pașa, WatchDog.MD, constată că rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020 au demonstrat repetat că instituțiile statului (CEC și Guvern) aplică cu bună cunoștință criterii discreționare atunci când decid numărul și locațiile unde sunt create secții de vot. Drept rezultat – ne-am ales cu o situație similară cu cea din 2016. Mai multe mii de alegători nu au putut să își exercite dreptul de vot. Comisia Electorală Centrală a avut la dispoziție toate informațiile necesare pentru a preveni aceste situații. Mai mult, asociațiile obștești din țară și din diasporă au solicitat tranșant mărirea numărului de secții de vot anume în localitățile problematice. În aceste condiții revine în actualitate revizuirea prevederilor legale, astfel încât secțiile de vot peste hotare să fie create după criterii foarte precise, ca bază fiind numărul de participanți la scrutinele anterioare, formula de coraborare între diferite criterii trebuie să fie descrisă în Codul Electoral. Previzibilitatea acestui proces pentru alegători trebuie să fie asigurată prin instituirea caracterului permanent pentru secțiile de vot din afara țării (la nivel de localități, adresele precise pot să și varieze).


Dezbaterea online „Alegeri corecte, transparente și participative – fundament al sistemului democratic din Republica Moldova” poate fi revăzută pe privesc.eu.

Imprimare