Comunitatea organizațiilor de mediu, formată din experți(e), specialiști(e), cercetători(oare), jurnaliști(e) și activiști(e), își exprimă îngrijorarea profundă privind modul actual de implementare a Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032.
Mai exact, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la predominarea, în cadrul acțiunilor de plantare a puieților de salcâm.
În ultimele luni, postările oficialilor(e) de rang înalt – inclusiv ale prim-ministrului – și reacțiile publice pozitive la plantațiile masive de salcâm indică faptul că direcția programului se îndepărtează de obiectivul său: refacerea pădurilor indigene, îmbunătățirea regimului hidrologic și creșterea rezilienței ecosistemelor.
1. Plantațiile masive de salcâm nu pot substitui pădurea nativă
Salcâmul (Robinia pseudoacacia) este o specie allohtonă și potențial-invazivă, care:
- se extinde agresiv și elimină speciile autohtone;
- nu îmbunătățește regimul hidrologic — nu stabilizează izvoare, nu reține umiditatea, nu protejează solurile. Din contra chiar – prin creșterea sa rapidă, sărăcește apele subterane, care și așa, sunt în declin rapid.
- reduce biodiversitatea;
- nu oferă serviciile ecosistemice necesare pentru adaptarea la schimbările climatice.
Ținem să menționăm că plantarea salcâmului poate avea beneficii în situații izolate:
- pentru stabilizarea terenurilor degradate în urma eroziunii și alunecărilor, fixarea nivelului de azot în sol și a carbonului în masa lemnoasă (menționat la pct.47 în Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.55/2023).
- pentru producția de miere.
Aceste motive sunt însă insuficiente pentru a justifica expansiunea masivă a unei specii invazive. Activitățile de împădurire trebuie să respecte echilibrul între beneficiile economice și cele de ecosistem.
2. Date îngrijorătoare privind expansiunea salcâmului
Potrivit datelor oficiale de la Agenția „Moldsilva”, în compoziția speciilor din fondul forestier, salcâmul este deja prezent în proporție de peste 36 %. În loc să se reducă, suprafața ocupată de această specie crește prin actualele practici de împădurire.
3. Implementare cantitativă în detrimentul calității
Obiectivul de a planta „suprafețe mari într-un timp scurt” favorizează utilizarea salcâmului, deoarece se prinde ușor și crește rapid.
Această abordare:
- compromite calitatea ecologică a plantațiilor;
- creează costuri viitoare pentru conversie și refacere;
- contrazice obiectivele declarate ale programului.
4. Solicitările noastre
Cerem autorităților:
1. Să utilizeze salcâmul doar pe solurile sever degradate și să oprească plantările masive pe terenurile apte pentru speciile autohtone (în coroborare cu pct.47 în Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.55/2023, ar trebui să fie instituită o procedură/comisie clară care să argumenteze/demonstreze că salcâmul va combate eroziunea solului).
2. Să promoveze împădurirea cu specii autohtone, în proporție de cel puțin 70% din totalul plantărilor noi realizate. (stejar, gorun, tei, frasin, carpen, fag, arin, plop, salcie etc.).
3. Să publice date actualizate privind speciile invazive din pădurile Republicii Moldova.
4. Să instituie un mecanism extern de verificare a calității plantărilor prin experți(e) independenți(e), instituții de cercetare și reprezentanți(e) ai societății civile.
5. Să revizuiască indicatorii Programului Național de Împădurire mutând accentul de la cantitate la calitate ecologică, diversitate biologică și servicii ecosistemice reale.
5. Concluzie
Programul Național de Împădurire reprezintă o oportunitate istorică.
Dar extinderea masivă a salcâmului riscă să ducă la:
- degradarea accelerată a ecosistemelor, prin sărăcirea și mai rapidă a rezervelor de apă de suprafață și celor subterane
- risipirea resurselor publice,
- întârzierea refacerii pădurilor autentice,
- compromiterea obiectivelor de adaptare la schimbările climatice și reputației Programului Național de Împădurire 2023–2032.
Solicităm revenirea la scopul inițial al Programului și aplicarea unei împăduriri bazate pe știință, responsabilitate și protejarea patrimoniului forestier autohton.
În încheiere, dorim să subliniem faptul că membrii și membrele din societatea civilă și experții independenți, în repetate randuri, și-au expus argumentele menționate mai sus, atât la conferințe, simpozioane și mese rotunde dedicate Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, cât și prin articole în presă. Spre regret, aceste argumente nu au fost auzite, iar tendința de ”salcâmizare” continuă.
Semnături:
- AO ”Lumina Renașterii Omului – LuRenOm”
- Platforma ARBORETUM.LIVE
- Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic
- Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului “ECO-TIRAS”
- Vitalie Sprînceană, Centrul pentru Politici, Inițiative și Cercetări ”Platforma”
- AO Green City Lab Moldova
- Roman Bahnaru, AO EcoDigital
- AO Societatea Ecologică ”BIOTICA”
- AO EcoVisio
- AO Centrul Național de Mediu
- AO Terra-1530
- AO Cutezatorul
- AO EcoContact
- AO Sustenabilitate
- AO WiSDOM
- AO Eco-Răzeni
- AO ADR Habitat
- AO Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă (AFPMDD)
- AO Parcurile Viitorului
- AO Grădina Moldovei
- AO Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova
- AO Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii
- AO Institutul de Politici Publice
- AO Centrul de Politici și Reforme
- Asociația Obştească Asociația pentru Transparența și Apărarea Drepturilor Omului „Cetățean Activ”
- AO Agenția de Cooperare Transfrontalieră și Integrare Europeană
- Asociația Obștească „Renașterea Rurală”
- Fundația „Est-Europeană”
- Alianța INFONET
- A.O. Eco – Sor
- AO Centrul de Dezvoltare Regională „SOL”
- Consiliul Național al Tineretului din Moldova
- AO Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă
- Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice
- A.O. Centrul de Dezvoltare Durabilă și Inovare Civică
- AO „Caroma Nord”
- Fundația pentru Educație și Dezvoltare – Moldova (FED Moldova)
- Platforma Climatică din Moldova
- AO PPCCO Forța Fermierilor
- AO Pădurea Noastră
- Partidul Verde Ecologist din Moldova
- Kabanova Karina, SRL Metrafilms Moldova
- Asociația Obștească „LECTORIUM – Chișinău”
- Elena Radu, Institutul de Branding Strategic “Alfa” (INBRASA)
- Partidul politic „Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic”
- Diana Șepeli, Dr., cerc., st. sup., Institutul de Chimie al USM, Chișinău
- Kabanova Karina, SRL Metrafilms Moldova
- Asociația Obștească „LECTORIUM – Chișinău”
- Sarahman Alexei SRL „SILVAMAGIA” – Pepinieră socială și experimentală
- Tudor NASTAS, dr. hab., şef lab. IGFPP, USM
- Dubasov Vladimir, arhitect
- Borș Ion, doctor în economie
