Organizațiile semnatare solicită includerea în proiectul de lege privind participarea publică în procesul decizional a unui mecanism de control judecătoresc, precum și alte măsuri de responsabilizare și de asigurare a implementării standardelor de participare publică.
Organizațiile semnatare constată că, în urma procesului de consultare și avizare a proiectului de lege privind participarea publică în procesul decizional, autorii proiectului au redus substanțial capitolul privind răspunderea juridică pentru încălcarea legii și au exclus articolele privind contestarea pe cale administrativă a acțiunilor și inacțiunilor autorităților ce afectează participarea publică.
Considerăm că acest lucru face ca noua lege să rămână de facto doar un set de recomandări și bune practici, or autoritățile vor putea în continuare să ignore cerințele de consultare cu consecințe minime (proiectul prevede doar răspundere individuală, disciplinară și contravențională, nu și una instituțională). Prin urmare, considerăm că lipsa mecanismelor de responsabilizare și contestare a încălcărilor va reduce semnificativ eficiența noii legi.
Amintim că atât istoria recentă a statului nostru, cât și experiența altor state arată că participarea publică este una dintre principalele garanții democratice împotriva abuzurilor puterii, iar degradarea democrației și a statului de drept începe prin eludarea mecanismelor de consultare cu cetățenii. Consolidarea puterii cetățenilor de a cere transparență, printr-un mecanism eficient de contestare în astfel de cazuri, întărește reziliența democratică a societății.
La etapa de consultare a proiectului inițial, mai mulți reprezentanți ai societății civile au semnalat faptul că mecanismul de contestare era necesar, dar incomplet. Recomandările au vizat extinderea dreptului de contestare pentru toate persoanele interesate, introducerea unor consecințe clare asupra actului adoptat cu încălcarea procedurii – suspendare, anulare, dispunerea consultării obligatorii – și completarea Codului contravențional cu norme aplicabile pentru încălcarea obligațiilor de participare publică. Organizațiile societății civile au solicitat și abrogarea prevederilor Codului Administrativ care scot de sub incidența sa procedura de elaborare și adoptare a actelor normative.
Potrivit sintezei recomandărilor publicate în mai 2026, autorii proiectului au exclus integral și art. 22 și art. 23. Art. 22 prevedea posibilitatea ca orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sale prevăzute de lege să conteste în instanța de judecată orice acțiune a autorității publice prin care au fost încălcate prevederile legii, acțiunea urmând să fie examinată în contencios administrativ. Excluderea a fost justificată prin faptul că procedura de contestare ar fi deja reglementată de cadrul general aplicabil. Totodată, se menționează că vor fi propuse modificări la Codul contravențional „pentru reglementarea răspunderii contravenționale aferente încălcării obligațiilor privind participarea publică, inclusiv sub aspectul stabilirii faptei, sancțiunii și autorității competente”. Forma actuală a proiectului de lege prevede că încălcarea dreptului cetățenilor de a participa la administrarea treburilor publice atrage doar răspundere disciplinară și contravențională, conform legislației.
În 2025, a fost publicată analiza CPR/INSPIRED/Promo-Lex privind mecanismul de monitorizare și control, care arată că una dintre problemele Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional prevede răspundere disciplinară sau contravențională, dar nu instituie un mecanism de contestare. În plus, Codul contravențional limitează răspunderea la un caz îngust: autorități publice locale și doar aprobarea unui act normativ al cărui proiect nu a fost publicat pentru consultare publică.
Prin urmare, trimiterea generală la răspunderea contravențională „conform legislației” nu este suficientă. Autorii proiectului păstrează obligațiile autorităților și enumeră unele încălcări, dar elimină mecanismele prin care încălcările pot fi corectate la timp. Ca rezultat, accentul se mută de la remedierea procedurii viciate la o eventuală sancțiune ulterioară. În sinteză, autorii proiectului indică doar că „vor fi propuse” modificări la Codul contravențional. Aceste modificări nu sunt prezentate împreună cu proiectul, nu au un termen cert de adoptare și nu există o garanție că vor intra în vigoare odată cu legea.
Nici răspunderea disciplinară nu este suficientă. Or, încălcarea participării publice este deseori o problemă instituțională: nepublicarea proiectelor, termene prea scurte, lipsa sintezelor, consultări organizate formal sau fără acces real pentru cei afectați. În asemenea cazuri, sancționarea unei persoane nu repară excluderea publicului din procesul decizional.
Analiza CPR/INSPIRED/Promo-Lex arată și că Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public oferă garanții mai clare decât cadrul privind transparența decizională. Aceasta permite contestarea în contencios a deciziilor autorităților privind eliberarea informației și aplicarea unei amenzi furnizorului de informații, inclusiv pentru nepublicarea datelor privind desfășurarea procesului decizional. Acest model este relevant și pentru participarea publică, unde încălcarea obligațiilor ține adesea de practica instituției, nu doar de conduita unui funcționar.
Aceeași cercetare menționează că prevederile Codului administrativ nu se aplică procedurii de elaborare și adoptare a actelor normative. Acest fapt pune sub semnul întrebării existența unor remedii judiciare pentru încălcarea regulilor de transparență decizională.
Standardele internaționale merg în aceeași direcție. Liniile directoare ale Consiliului Europei privind participarea civilă prevăd că participarea trebuie garantată prin mijloace adecvate, structurate și transparente, inclusiv, atunci când este necesar, prin dispoziții privind recursul sau despăgubirea în caz de nerespectare.
Prin urmare, solicităm
- Reintroducerea unui mecanism special de contestare a încălcării procedurilor de participare publică;
- Introducerea posibilității suspendării efectelor actului sau anulării actului adoptat cu încălcarea acestor proceduri și obligării autorității/instituției să desfășoare consultări.
- Prezentarea concomitentă a modificărilor la Codul contravențional sau includerea unei garanții exprese că acestea vor fi adoptate și vor intra în vigoare odată cu legea. Modificările trebuie să stabilească faptele contravenționale, sancțiunile, subiectul răspunderii și agentul constatator.
- Examinarea unor măsuri aplicabile instituției, nu doar persoanei responsabile, după modelul Legii nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public.
În lipsa acestor garanții, proiectul riscă să introducă obligații noi pentru autorități fără consecințe reale pentru nerespectarea lor.
Semnatari:
- CPR Moldova
- IDIS Viitorul
- Asociația Antreprenorilor cu Dizabilități din Moldova ‘Abilități Europene Fără Limite’ (AEFL Moldova)
- Platforma pentru Egalitate de Gen
- Amnesty International Moldova
- Asociația Promo-LEX
- Primăria Mea
- Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova
- Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice
- Asociația obștească “Eco-Răzeni”
- Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova (BPW Moldova)
- Asociațiа Obștească Asociația pentru Transparența și Apărarea Drepturilor Omului ,,CETĂȚEAN ACTIV”
- A.O. Asociația pentru Drepturile Omului Lex XXI
- Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă
- A.O. Parteneriate pentru Noua Economie
- AO Institutul de Politici Publice
- A.O. EcoContact
- Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM)
- Asociația Tinerilor Europeni JEF Moldova
- Centrul CONTACT
- AO „Părinți Solidari”
- A.O. Centrul de Dezvoltare Durabilă și Inovare Civică
- Fundația pentru Educație și Dezvoltare – Moldova (FED Moldova)
