AVIZ la proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (Legea nr. 591/1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, Legea nr. 440/1995 cu privire la zonele și fîșiile de protecție a apelor rîurilor și bazinelor de apă) (inițiativa legislativă nr.70 din 20.03.2023)

471

În temeiul art. 6 d) al Legii privind transparența în procesul decizional nr. 239-XVI din 13.11.2008 (în vigoare 05.03.2009) M.O. nr.215-217 art.798 din 05.12.2008, membrii Grupului de Lucru 3 a Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic au examinat inițiativa legislativă nr.70 din 20.03.2023 însoțită de nota informativă și comunică lipsa susținerii propunerii legislative, care contravine principiilor de bază privind protecția mediului și anume a principiilor, „prevenirii poluării”, „poluatorul plătește”, provocând noi probleme de protecție a mediului și folosire irațională a resurselor naturale și înaintează următoarele comentarii și propuneri:

  1. Scopul proiectului de lege elaborat, menționat în nota informativă și anume „îmbunătățirea substanțială a prevederilor existente ce reglementează relaţiile în domeniul dezvoltării şi protecţiei spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale, modul de creare a zonelor de protecţie a apelor şi a fîşiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, regimul de folosire şi activitatea de ocrotire a zonelor respective, asigurarea dreptului fiecărui om la un mediu sănătos şi estetic plăcut, la crearea cadrului adecvat practicării sportului, turismului şi altor activităţi recreative”, vine în contradicție cu dispoziția normelor propuse spre modificare.

Dispoziția din alin.(2) al art. 20 din Legea nr. 591/1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, care interzice construcția și/sau amplasarea altor obiective decât cele compatibile cu destinația spațiilor verzi (instalații pentru practicarea sportului, a jocurilor și pentru odihnă, obiective de menire social-culturală, unități comerciale mobile) în spațiile verzi proprietate publicănu poate conține prevederi contradictorii.

Astfel, permisiunea construcției și amplasării altor obiecte, incompatibile cu destinația spațiilor verzi, va diminua aceste spații, le va deteriora, acestea vor fi poluate etc.,  respectiv, nu se va asigura (așa cum se pretinde în propunerea legislativă) dreptul fiecărui om la un mediu sănătos și estetic plăcut. Or, activitatea economică desfășurată prin construcția/amplasarea de obiecte (altele decât cele pentru practicarea sportului, a jocurilor și pentru odihnă, obiective de menire social-culturală, unități comerciale mobile), presupunea un anumit impact negativ asupra mediului în general (inclusiv asupra bazinelor de apă) și a spațiilor verzi, în special.  Or,   „dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale, modul de creare a zonelor de protecţie a apelor şi a fîşiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, regimul de folosire şi activitatea de ocrotire a zonelor respective”, pretins ca scop al proiectului de lege propus nu este relevant, deoarece, reglementările legale în acest domeniu deja sunt incorporate în legislația în vigoare, respective, nu este oportună (dar și nici stringentă) permisiunea activităților economice în spațiile verzi proprietate publică și, cuatât mai mult, în perimetrul zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice de importanţă naţională, prevăzute în Anexa nr. 2 la HG nr. 737/2002.

  1. Scopul proiectului de lege contravine și prevederilor alin.(1) al art. 3 din Legea nr. 591/1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale, conform căruia, spaţiile verzi, indiferent de apartenenţă şi destinaţie, servesc la îmbunătăţirea calităţii mediului, menţinerea echilibrului ecologic şi a genofondului autohton, la îmbogăţirea asortimentului de plante ornamentale, menţinerea şi protejarea obiectelor naturale preţioase şi la armonizarea peisajelor artificiale cu cele  naturale în vederea realizării unei ambianţe favorabile desfăşurării activităţilor antropogene. Astfel, permisiunea activităților economice prin construcția și amplasarea unor obiecte în spațiile verzi proprietate publică este incompatibilă cu destinația și rolul spațiilor verzi, prevăzute expres de lege.
  1. Adoptarea amendamentului la art. 20 alin.(2) propus prin proiectul de lege ar crea dificultăți la aplicarea normei respective în practică. Astfel, permisiunea de edificare a construcțiilor și obiectelor proprietate privată pe terenurile proprietate publică urmează să fie însoțită de eliberarea autorizațiilor (avizelor) de mediu, autorizației de construcție,  recepționarea construcției și înregistrarea acestea în Cadastrul bunurilor imobile ca obiecte proprietate privată. Respectiv, se atestă, că pentru exploatarea și deservirea acestor obiecte, va fi necesar de a se încheia contracte de locațiune cu autoritatea responsabilă de gestionarea proprietății publice, cu toate consecințele respective. Or, este absolut posibilă situația, în care obiectul edificat în perimetrul   zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice de importanţă naţională, înregistrat cu titlu de proprietate privată să fie înstrăinat, ceea ce ar afecta și regimul terenului aferent proprietate publică. În context, situația de mai sus contravine prevederilor art. 13 Legii 121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, potrivit căruia, din bunurile nepasibile de privatizare fac parte bunurile domeniului public, patrimoniul persoanelor juridice de drept public, precum şi: f) terenurile din fondul apelor, inclusiv terenurile de sub apele folosite în interes public, fondul forestier, fîşiile forestiere de protecţie a apelor şi cele din zonele sanitare.
  1. Din conținutul normei propuse spre adoptare rezultă o situație confuză: atât timp cât noțiunea de „zone de recreere aferente bazinelor acvatice de importanţă naţională”, care se conține în HG nr. 737/2002, nu prevede și mărimea suprafețelor (dimensiuni prestabilite) acestor zone, rezultă, că obiectele și construcțiile preconizate vor fi plasate fără a ține cont de toți factorii de mediu, elementele naturale, care sunt protejate prin lege. Mai mult, însăși pct. 7 din HG nr.737 stabilește, că, „Zonele destinate recreerii se amplasează în preajma bazinelor acvatice cu cele mai avantajoase elemente naturale: păduri, relief favorabil, lipsa posibilităţii alunecărilor de teren şi a torentelor mari de apă, un regim hidrologic avantajos (viteza cursului apei să nu fie mai mare de 0,5m/sec, să nu oscileze brusc nivelul apei). Terenul se va selecta cu respectarea prevederilor Legii cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă nr.440-XIII din 27 aprilie 1995”. Prin urmare, permisiunea de a desfășura activități economice prin plasarea construcțiilor și obiectelor, acordată prin propunerea de modificare a legislației, va pune și mai mult în pericol starea factorilor de mediu, enumerați în Hotărârea Guvernului indicată mai sus.
  1. Permisiunea de a desfășura activități economice prin plasarea construcțiilor și obiectelor în „zonele de recreere aferente bazinelor acvatice de importanţă naţională”, acordată prin propunerea de modificare a legislației, contravine mai multor prevederi din legea Legea nr.440-XIII/1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă: 3 alin.(2), conform căruia, în zona de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă se instalează un regim special de activitate economic; art. 4, conform căruia, în zona de protecţie a apelor se separă fîşia riverană de protecţie a apelor în hotarele căreia activitatea economică este strict limitată; art. 13, alin.(2). Respectiv, autorul proiectului de lege propus, urma să concretizeze (să enumere), care activități economice pot fi desfășurate în perimetrul zonelor de recreere, complementar la cele expres prevăzute la moment în lege (practicarea sportului, a jocurilor și pentru odihnă, obiective de menire social-culturală, unități comerciale mobile), în caz contrar, sintagma „activitate economică” poate fi interpretată eronat și prevederile aplicate incorect.
  1. Autorul proiectului de lege a evitat a enunța tipul activităților, care eventual, pot cădea sub incidența Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra Mediului. Se estimează că propunerea întră în categoria activităților din pct.13 Anexa 2. Legii nr.86/2014. Obligațiile prevăzute în legislația națională sunt elaborate în conformitate cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova prevăzute de Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, la care Republica Moldova este parte din 1993 și conform Directivei 2011/92/UE din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
  1. Menționăm că Nota Informativă nu conține o analiză mai detaliată a interacțiunii dintre agenții economici și autoritățile publice centrale și locale, evaluarea potențialului impact asupra mediului și tipurile de activități economice compatibile cu regimul juridic al spațiilor verzi.

Concluzii

În concluzie, se propune să nu fie admis spre aprobare proiectul Legii pentru modificarea unor acte normative nr. de înregistrare.70 din 20.03.2023.

Prin modificările propuse sunt deduse și rezumate efecte potențial negative asupra mediului, în special a resurselor biologice acvatice și habitatelor acestora, inclusiv ecosistemelor acvatice a ariilor naturale de importanţă națională protejate de stat și spațiilor verzi.

Propunerea legislativă contravine normelor imperative privind protecția mediului, art. 3 din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, care statuează:

  1. a) prioritatea activității de protecție a mediului în cadrul realizării intereselor de ordin economic și social-uman ale populației pentru prezent și viitor;
  2. b) obligativitatea executării legislației cu privire la protecția mediului, respectării limitelor admisibile de folosire a resurselor naturale, de aplicare a factorilor fizici asupra componentelor mediului înconjurător.

Propunerea legislativă încalcă grav principiul fundamental al Legii nr.272/2011 apelor, (care a fost armonizată cu standardele UE prevăzute în Directiva UE nr. 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul resurselor de apă) prevăzut de art.6, lit.c), principiul precauției, care presupune că, în cazul în care există riscuri de prejudiciere gravă sau ireversibilă a resurselor de apă, lipsa certitudinii științifice totale nu poate fi folosită ca justificare a evitării luării de măsuri.

Propunerea de operare în legislația în vigoare a modificărilor vine în contradicție cu argumentarea necesității adoptării legii și a motivelor invocate în Nota Informativă.

Scopul inițiativei legislative poate fi calificat ca promovarea unor interese economice umbrite, fără clarificarea aspectelor esențiale de corelare cu prevederile în vigoare privind prevenirea poluării și evaluarea potențialului impact asupra mediului și tipurile de activități economice compatibile cu regimul juridic al spațiilor verzi, realizate cu condiția obținerii autorizației de mediu. Nu poate fi acceptată referința la un eventual act normativ secundar privind controlul activității economice din zonele respective, care va fi aprobat prin Hotărâre de Guvern, deoarece procedurile administrative nu pot fi reglementate de un act subordonat legii și nici nu se cunoaște cu aproximație când va fi elaborat și aprobat.

Proiectul „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană” este implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu IPRE, AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatu Estic, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova.

 

 

Semnatari:

  1. AO Eco-Tiras
  2. AO Mișcarea Ecologistă din Moldova
  3. AO BIOTICA
  4. AO Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic
  5. Amnesty International Moldova
  6. AO Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă (AFPMDD)
  7. AO Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă
  8. AO „Cutezătorul”
  9. Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabilă (AEER)
  10. AO E-circular
  11. AO Centrul Național de Mediu
  12. Consiliul Național al ONG-urilor de Mediu
Imprimare