Comunicat de presă: Ședința Plenară a Platformei Naționale- Libertatea Presei în Republica Moldova și startul campaniei „Luna Europei” în cadrul Platformei Naționale

256

La 11 mai 2021, Platforma Națională a Forumului Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic a dat startul campaniei „Luna Europei”, ce are drept scop de a mări vizibilitatea suportului oferit de către Uniunea Europeană societății civile din Republica Moldova și de a prezenta istoriile de succes ale proiectelor implementate de către membrii Platformei Naționale cu sprijinul Uniunii Europene.

Campania „Luna Europei”  a început cu un eveniment de advocacy al Grupului de Lucru Nr.1 al Platformei Naționale, cu tematica „Libertatea presei în Republica Moldova”, în contextul marcării la 3 mai a a Zilei Mondiale a Libertății Presei.

Prezent la eveniment Excelența Sa, Peter Michalko, Ambasadorul Delegației UE la Chișinău, a venit cu un cuvânt de salut către reprezentanții societății civile și a mass-mediei din Republica Moldova, asigurând organizațiile societății civile că UE va rămâne în continuare un partener de încredere pentru sectorul non-guvernamental al Republicii Moldova.

Reprezentanții Grupului de Lucru Nr.1 ai Platformei Naționale au făcut o retrospectivă a situației libertății presei în Moldova, accentuând necesitatea modificării cadrului legal care reglementează activitatea mass-mediei, inclusiv Legea privind publicitatea, Legea privind accesul la informație etc,.

Referindu-se la mediul de activitate și securitatea jurnaliștilor, Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, a constatat că numărul cazurilor de agresiune fizică și verbală a jurnaliștilor a crescut în ultimul an, fiind inregistrate atacuri în timpul protestelor, rețineri ilegale, acuzații și exprimări licențioase, precum și acțiuni de chemare în judecată înaintate, în mare parte, în scopul intimidării reporterilor de investigație. S-a mai remarcat o atitudine selectivă a demnitarilor și politicienilor în raport cu jurnaliștii, dar și utilizarea Consiliului Audiovizualului pe rol de „bâtă politică” pentru a tempera vocile critice ale unor televiziuni, în timp ce încălcărilor comise de către furnizorii adiliați politic au rămas neobservate.

Nadine Gogu a constatat că în ultimul an cadrul juridic nu a fost completat cu noi legi și nici ajustat la nevoile sectorului. „La cadrul legislativ s-a umblat în ultimul an dar nu pentru a-l îmbunătăți, ci pentru a-l croi în corespundere cu interesele anumitor actori politici. Modificările au fost votate rapid, asta în condițiile în care de ani de zile în parlament „se prăfuiesc” proiecte de legi elaborate de organizațiile societății civile pe segmentul media”, a menționat sursa citată.

Pentru a soluționa problemele ce afectează activitatea mass-media, Nadine Gogu a venit cu recomandarea de a elabora și implementa urgent un plan de măsuri care ar:

  • diminua influența factorului politic asupra mass-mediei și a Consiliului Audiovizualului;
  • facilita implementarea eficientă a Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei;
  • asigura condiții de concurență loială și transparentă în activitatea instituțiilor mediatice, în măsură să le protejeze de pericolul falimentării și dispariției;
  • dezvolta pluralismul mediatic real în conformitate cu cerințele legale noi, inclusiv prin stimularea apariției de noi servicii media audiovizuale tematice la nivel local/regional, și prin valorificarea potențialului serviciilor media neliniare;
  • consolida capacitățile instituționale și abilitățile profesionale de evitare, demascare și/sau contracararea propagandei, a dezinformării și a falsurilor mediatice.

Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), a făcut o retrospectivă a activităților de advocacy pentru îmbunătățirea legislației în domeniul mass-media, desfășurate în ultimii ani de ONG-urile de media. El a prezentat prioritățile stabilite anterior de edițiile din 2019 și 2020 ale Forumului Mass-Media din Republica Moldova, inclusiv:

  1. Demonopolizarea pieței publicității și asigurarea eficienței Consiliul Concurenței în investigarea și sancționarea înțelegerilor de cartel pe piața publicității;
  2. Asigurarea accesului la informația de interes public;
  3. Elaborarea cadrului juridic necesar pentru implementarea Concepției naționale de dezvoltare a mass-media;
  4. Îmbunătățirea legislației în domeniul reflectării alegerilor de către mass-media;
  5. Elaborarea unui sistem de facilități pentru dezvoltarea mass-media.

    Pe fiecare din aceste domenii prioritare, experții din societatea civilă au elaborat proiecte de legi și propuneri de amendamente legislative, însă Parlamentul și Guvernul nu au manifestat deschiderea necesară pentru examinarea, adoptarea și implementarea acestora. Astfel, proiectul noii legi cu privire la publicitate, elaborat în cadrulu Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației media, cu suportul Uniunii Europene și a Consiliului Europei, a fost votat în prima lectură în 2018, iar de atunci se „prăfuiește” în sertarele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, cu toate că ONG-urile de media au transmis mai multe demersuri pentru impulsionarea procesului de finalizare a acestei legi, iar experții media sunt dispuși să lucreze în continuare la acest proiect. „Au fost elaborate alte câteva proiecte de legi, și anume proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea privind accesul la informație; Legea cu privire la libertatea de exprimare și altele) pentru a include în legislație noțiunea de „informație de interes public” și a stabili condițiile de furnizare și publicare a acestei informații în beneficiul cetățenilor, sau proiectul de lege pentru modificarea Legii concurenței, astfel încât această structură publică să fie obligată să reacționeze operativ la înțelegerile de cartel și la cazurile de poziții dominante pe piața mediatică. Aceste proiecte au fost înregistrate ca inițiative legislative de către deputați din opoziție, însă majoritatea parlamentară nu s-a grăbit să le examineze, iar după dizolvarea Parlamentului, conform procedurilor, va trebui să promovăm reînregistrarea acestora și examinarea de către noul Parlament”, a spus P. Macovei. El s-a referit și la implementarea Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei: ”După o perioadă lungă de tărăgănări birocratice, în sfârșit am reușit să constituim un grup de lucru cu participarea experților societății civile și ai ministerelor și agențiilor, care elaborează acum Programul și Planul de acțiuni pentru implementarea acestei strategii”. Un alt domeniu important de advocacy îl reprezintă măsurile de susținere a mass-mediei de importanță socială. ”Moldova nu are programe de suport pentru media, așa cum au multe din țările membre UE, iar acest lucru s-a resimțit foarte mult în timpul crizei pandemice. Politicienii și funcționarii moldoveni nu înțeleg, din păcate, de ce este nevoie ca statul să ofere anumite facilități sau suport din bani publici pentru instituțiile mediatice de importanță socială. Iată de ce în următoarea perioadă vom insista să creăm în Moldova un asemenea sistem, după exemplul Letoniei și a altor țări europene”, a concluzionat directorul API.

În cadrul evenimentului au luat cuvântul și alți reprezentanți ai ONG-urile membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Partaneriatul Estic. Platforma Națională va susține și se va implica în eforturile de advocacy ale ONG-urilor de media pentru promovarea unor reforme reale în domeniul mediatic din R. Moldova atât la nivel național, cât și european.

Imprimare